Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN DIRECȚIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ÎN DIRECȚIA.

SPRE

... SPRE prep . 1. ( Cu sens local ) În direcția . . . , înspre , către , la . Pornesc spre școală . 2. ( Cu sens temporal ) În apropierea . . . , aproape de . . . , cam la vremea . . . , pe la . . . Spre iarnă . 3. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) În vederea . . . , pentru a . . . , ca să . . . Se duce spre a cerceta personal . 4. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) ( În așa fel ) încât ( să producă , să cauzeze cuiva ceva ) . I - a dăruit o carte spre marea lui bucurie . 5. ( Înv . și reg . ; introduce ...

 

ÎNAPOI

... ÎNAPÓI adv . 1. În direcție contrară înaintării ; în spate , îndărăt . 2. La locul de proveniență ; în locul unde a fost mai înainte . 3. Cu o treaptă îndărăt , într - un loc inferior altora ca valoare . 4. Mai demult , la o ...

 

DREPT

... Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății ... unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru ) Aripa dreaptă a clădirii . 3. ( Substantivat , f . art . ; în viața politică ) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale . C. Adv . 1. ( Urmat de determinări locale , indică direcția ... bucura de anumite privilegii etc . ; drit . 4. Răsplată , retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci . E. Prep . 1. ( Introduce un complement indirect ) În loc de . . . , în ...

 

ÎNCOTRO

... ÎNCOTRÓ adv . ( Adesea interogativ ) În ce direcție

 

ÎNCOLO

... ÎNCÓLO adv . 1. În alt loc decât aici ; în partea aceea , în direcția aceea , într - acolo . 2. Pe urmă , mai târziu . 3. În afară de cele arătate înainte . [ Var . : încoleá adv . ] - În

 

LUNGIȘ

... LUNGÍȘ s . n . În ( În loc . și expr . ) ( sau de ) lungiș sau de - a lungișul = în lung , de - a lungul . În lungiș și în curmeziș = în

 

ȚINE

... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a ... 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o ... o exercita ) . 5. A poseda animale și a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta cuiva de grijă ... a nu - l lăsa , a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o ...

 

TRANZIT

... TRÁNZIT , tranzituri , s . n . 1. Trecere a unor mărfuri sau a unor persoane dintr - o țară în alta prin teritoriul unei a treia țări ; regim vamal special , prevăzând scutirea de taxe pentru mărfurile aflate în această situație . 2. Trecere a unui tren sau a unui călător printr - o stație sau printr - o țară fără alte staționări ... cele strict necesare pentru schimbări de direcție și încrucișări . 3. ( În sintagma ) Tranzit digestiv = drum parcurs de alimente prin tubul digestiv din momentul introducerii lor în

 

LINIE

... de forma unui fir ) făcută pe o suprafață cu tocul , cu creta , cu creionul etc . 2. Trăsătură reală sau imaginară care indică o limită , o direcție sau leagă ( pe o hartă , pe un plan etc . ) diferite puncte în spațiu . 3. ( Fam . ) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru ; liniuță . 4. Riglă . 5. Unitate de măsură de lungime folosită în țările românești , egală cu a zecea parte dintr - un deget . 6. ( În loc . ) În linie = în șir drept , în rând , în aliniere . 7. ( Livr . ) Rând de cuvinte într - o pagină scrisă . 8. Succesiune , serie a strămoșilor sau a descendenților ; filiație . 9. Sistem ... fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( Mai ales la pl . ) Trăsătură caracteristică ce dă forma , aspectul , caracterul unui obiect , al unui tot , în special al unei figuri ; contur , profil . 14. Fig . Orientare principală , direcție a unui curent , a unei opinii etc . 15. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Fel , chip , mod ; criteriu . Linie de ...

 

PANĂ

... 2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre ... pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 kg , luptătorii între 57 și 63 kg etc . II. 1. Piesă de lemn sau de metal ( de forma ... Partea ciocanului , opusă capului , prelungită și subțiată spre vârf . 3. Bețișor cu care se strânge frânghia ferăstrăului pentru a întinde pânza ; cordar . 4. ( În sintagma ) Pana căpăstrului sau pană de căpăstru = ștreang sau curea cu care se priponește calul . 5. Parte a cârmei unei nave , care poate ... direcția de mișcare a navei . 6. Placă mică de os , de celuloid etc . cu care se ating coardele la unele instrumente muzicale . 7. (

 

SUS

... SUS adv . 1. Într - un loc mai ridicat sau mai înalt ( decât altul ) ; la înălțime ; deasupra . 2. Înspre un loc sau un punct mai ridicat ; în direcție verticală , în înălțime ; în aer , în spațiu , în văzduh . 3. ( La comparativ , urmat de prep . " de " , indică o limită în raport cu o vârstă , o greutate , o valoare ) Peste , mai mult de . . . 4. ( La comparativ , indică o pagină , un capitol , un alineat într - un text ... sau arătate mai înainte , înapoi cu câteva pagini sau cu câteva rânduri . 5. În registrul acut , înalt , ridicat al vocii sau al unui instrument . 6. ( În mistica creștină ) În cer , în

 

   Următoarele >>>